Am găsit fericirea adevărată

de Zhang Hua, Cambogia

M-am născut într-o familie obișnuită de agricultori. Chiar dacă nu eram bogați, tatăl și mama mea se iubeau foarte mult și se purtau foarte frumos cu mine - cu siguranță, se poate spune că am fost fericiți și binecuvântați în viața de familie. După ce am crescut, mi-am spus: trebuie să găsesc un soț care să se poarte frumos cu mine și apoi să întemeiez o familie fericită, binecuvântată. Acest lucru este cel mai important. Nu caut bogății - tot ce îmi trebuie este o relație tandră cu soțul meu și o viață de familie liniștită.

L-am cunoscut pe soțul meu printr-o cunoștință comună. La început, nu mi-a plăcut de el pentru că era cam scund, dar tatăl și mama mea aveau o impresie bună despre el. Mi-au spus că are suflet bun și că se va purta frumos cu mine. Am observat că era sincer cu oamenii și părea o persoană care se va comporta frumos cu familia sa. M-am gândit: "Nu contează că este cam scund. Atât timp cât se comportă frumos cu mine, este în regulă." Prin urmare, am fost de acord cu nunta și, în 1989, ne-am căsătorit. După ce ne-am căsătorit, soțul meu era tandru și avea mare grijă de mine. De asemenea, și eu am pus suflet în relația noastră, iar el era întotdeauna o prioritate pentru mine. După ce s-au născut cele două fiice ale noastre, am rămas acasă și am avut grijă de gospodărie, astfel încât el să poată merge la serviciu fără a fi nevoie să-și facă griji pentru nimic. După aceea, cei doi copii ai noștri a trebuit să plece din oraș pentru studii, așa că am închiriat o locuință în apropiere pentru a fi alături de ei pe parcursul studiilor. Atâta timp cât am putut rezolva singură unele lucruri, nu l-am deranjat niciodată pe soțul meu în privința problemelor familiale, fie ele mari sau mici. Uneori, situațiile erau dificile sau obositoare, dar relația noastră ca soț și soție era plină de dragoste, grijă și respect reciproc și am trăit o viață liniștită. Simțeam că am o viață cu adevărat fericită.

În acel moment, banii câștigați de soțul meu erau suficienți pentru a ne acoperi cheltuielile zilnice. Chiar dacă viața noastră era cam grea, nu m-am plâns niciodată lui. Credeam că un soț și o soție ar trebui să împărtășească bucuriile și necazurile vieții. Dar, mai târziu, situația financiară de la locul de muncă al soțului meu s-a deteriorat; a ajuns până la punctul în care aducea lunar acasă doar jumătate din ceea ce câștiga de obicei anterior și ne era greu să plătim taxele școlare ale copiilor noștri. În efortul de a-l ajuta pe soțul meu să scape de o parte din stresul cu care era împovărat, am început să împrumut frecvent bani de la rudele noastre. M-am gândit: "Aceste greutăți sunt doar temporare. Lucrurile se vor îmbunătăți cu timpul." Deoarece am ajuns să împrumutăm bani atât de mult timp, datoriile noastre au crescut din ce în ce mai mult și amândoi am devenit foarte stresați. În 2013, soțului meu i-a venit ideea de a pleca în străinătate pentru a câștiga bani. Când mi-a spus, deși eram reticentă în privința plecării lui, m-am gândit: "Dacă pleacă în străinătate doi-trei ani și câștigă niște bani, vom putea să ne achităm datoriile și să ne îmbunătățim situația familială. Ba mai mult, copiii noștri cresc și vrem să le oferim o viață frumoasă." De dragul familiei noastre, am acceptat să plece la muncă în străinătate.

Soțul meu a plecat în Cambodgia și a stat acolo trei ani, timp în care eu am stat acasă și am avut grijă de copii și de părinții noștri, care erau în vârstă. La început, soțul meu suna frecvent acasă și arăta că îi păsa de familie. De asemenea, trimitea bani acasă. Însă, cu timpul, a început să sune din ce în ce mai puțin și, în cele din urmă, situația a devenit atât de gravă încât nu mai suna și nu mai trimitea bani perioade îndelungate de timp. Eram îngrijorată că i se întâmplase ceva, așa că m-am dus să-l văd și le-am luat și pe fiicele noastre cu mine. Când am ajuns în Cambodgia și am văzut că soțul meu este teafăr și nevătămat, am fost foarte ușurată. Întrucât era prima dată când mergeam în Cambodgia, plănuisem ca noi trei să rămânem o vreme acolo și să stăm cu soțul meu, apoi să ne întoarcem în China. Totuși, am descoperit că, de fiecare dată când ieșeam din casă împreună cu soțul meu, oamenii care îl cunoșteau îmi aruncau priviri ciudate. Întrucât nu vorbeam aceeași limbă, habar nu aveam ce înseamnă acestea. O săptămână mai târziu, fără niciun avertisment, soțul meu a venit să mă vadă, având un copil străin în brațe. El i-a spus copilului: "Vino să o saluți pe mătușa ta!" La momentul respectiv, am făcut ochii mari, rămânând interzisă, pentru că habar nu aveam ce se întâmplă. Când l-am întrebat pe soțul meu, am aflat că acesta era un copil pe care-l avusese cu o altă femeie din Cambodgia. M-am înfuriat atât de tare încât nu am putut să rostesc nici măcar un singur cuvânt. M-am simțit ca o proastă, neștiind deloc ce să fac. Când am încercat să-i cer socoteală, mi-a spus foarte calm: "Acest lucru este normal. O mulțime de oameni de-aici fac asta!" Auzind-l că spune asta, m-am înfuriat atât de tare încât am început să tremur toată. Nu aș fi crezut niciodată că propriul meu soț, care mă iubise timp de atâția ani, ar putea spune ceva atât de rece și insensibil și ar putea să facă ceva atât de desfrânat. În furia mea, i-am dat câteva palme zdravene peste față. Trădarea lui a fost pentru mine ca un trăsnet din senin - chiar nu puteam accepta acest fapt. Am încremenit de-a dreptul. M-am așezat, pur și simplu, pe podea și am plâns amarnic. M-am întrebat iar și iar: "De ce mi-ar face asta? Unde este soțul pe care îl știam? El a făcut un legământ de iubire nemuritoare față de mine - erau oare atât acesta, cât și tandrețea și grija lui, false? Am dat totul pentru această familie. Nu i-am cerut niciodată bani sau lucruri frumoase. Dar acum..." Mă simțeam teribil de umilită iar, în sinea mea, mă simțeam rănită și nedreptățită. Simțeam că parcă nu mai pot continua să trăiesc.

În zilele care au urmat, chipul îmi era tot timpul plin de lacrimi. O disprețuiam pe femeia respectivă și îl disprețuiam pe acel copil. I-am spus soțului meu că vreau să divorțez și m-am pregătit să-mi iau fiicele înapoi în China și apoi să ies din această așa-numită familie. Dar, spre surprinderea mea, soțul meu nu numai că nu era de acord cu un divorț, ci nici nu dorea să o părăsească pe acea femeie. Ulterior am aflat că unii dintre membrii familiei mele știuseră de ceva vreme că soțul meu era cu o altă femeie și că avea un copil cu ea, dar îmi ascunseseră asta în tot acest timp. Apoi, am simțit și mai acut că mi se furase orice urmă de demnitate din viața mea. Pusesem tot sufletul ocupându-mă de familia noastră, fără să-mi imaginez vreodată că voi fi răsplătită cu trădare și înșelăciune. Aveam inima frântă. Această lovitură grea era deja destul de dureroasă, dar ceea ce chiar nu puteam accepta erau acele priviri ciudate pe care mi le aruncau toți cunoscuții soțului meu; ei chiar bârfeau despre mine. Soțul meu era cel care mă trădase și acea femeie era cea care îmi destrămase familia de fapt dar, în acel moment, în ochii celorlalți, eu eram intrusa. Pur și simplu nu pot exprima în cuvinte durerea pe care o simțeam atunci. Fiecare zi se scurgea lent, de parcă era un an și, cât ai clipi, slăbisem mai mult de 10 kilograme.

Tocmai când căzusem complet pradă disperării, mântuirea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă s-a pogorât asupra mea. Vecina meu de alături, Lin Ting, a auzit despre cele întâmplate, așa că a trecut pe la mine și a împărtășit Evanghelia cu mine. Ea a spus: "Ai credință - Dumnezeu te poate ajuta." Cu toate acestea, pentru cineva ca mine, care fusese educată în spirit ateu, nu am putut, pur și simplu, să bat din palme și să am deodată credință! Nu am avut absolut nicio reacție. Ulterior, Lin Ting a venit să vorbească cu mine din nou și mi-a spus: "Citește cuvintele lui Dumnezeu. Numai Dumnezeu te poate salva din suferința ta..." Tot ceea ce a spus a fost atât de sincer, încât am fost oarecum impresionată și mi-a fost rușine să o resping a doua oară, așa că am acceptat cartea Cuvântul Se arată în trup. Când am deschis-o, am văzut următorul fragment: "Omenirea, după ce s-a abătut de la provizia de viață a Celui Atotputernic, nu cunoaște scopul existenței, dar se teme, totuși, de moarte. Nu are niciun ajutor sau sprijin, dar totuși ezită să-și închidă ochii și se călește pentru a prelungi o existență dezonorantă în această lume - saci de carne fără niciun simț al propriilor suflete. Tu trăiești astfel, fără speranță, la fel ca ceilalți, fără scop. Doar Cel Sfânt din legendă va mântui oamenii care, gemând în mijlocul suferinței lor, tânjesc cu disperare după sosirea Lui. [...] Când ești epuizat și când începi să simți puțin din dezolarea sumbră a acestei lumi, nu te pierde, nu plânge. Dumnezeu atotputernic, Veghetorul, va întâmpina cu brațele deschise sosirea ta în orice moment" ("Suspinul Celui Atotputernic" din Cuvântul Se arată în trup). Când am citit cuvintele lui Dumnezeu, rostite din inimă, am izbucnit în hohote de plâns și am simțit că Dumnezeu înțelege cu adevărat omenirea. Am vrut să mor din cauza trădării soțului meu, dar nu aveam curaj și nu voiam să mor așa. Îmi pierdusem scopul și direcția în viață și ajunsesem până în punctul în care nu îmi mai păsa deloc să-mi vin în fire. Când am citit cuvintele lui Dumnezeu, a fost ca și cum am văzut că există speranță în viață, iar inima mea și-a găsit o anumită liniște. Chiar dacă soțul meu mă trădase, mă puteam baza pe Dumnezeu. Nu eram singură. Dumnezeu Atotputernic a spus: "Când ești epuizat și când începi să simți puțin din dezolarea sumbră a acestei lumi, nu te pierde, nu plânge. Dumnezeu atotputernic, Veghetorul, va întâmpina cu brațele deschise sosirea ta în orice moment." Am devenit dispusă să Îl consider pe Dumnezeu sprijinul meu pentru că fusesem rănită și nu era nimeni să aibă grijă de mine. Aveam nevoie de îmbrățișarea lui Dumnezeu. Absolut fiecare zi era atât de grea, atât de epuizantă și nu mai voiam să continuu așa. M-am gândit că, întrucât Dumnezeu înțelege omenirea atât de bine, El m-ar putea, cu siguranță, îndepărta de această durere. Și așa, am început să citesc cuvintele lui Dumnezeu și să învăț să cânt imnuri de laudă închinate lui Dumnezeu, împreună cu Lin Ting. Ea mi-a spus: "Când treci prin momente grele, roagă-te lui Dumnezeu și citește cuvintele Lui. Dumnezeu ne poate mângâia sufletele rănite." Am făcut exact asta. Inima mea s-a umplut de fericire când am urmărit videoclipurile muzicale și videoclipurile cu imnuri filmate de frații și surorile Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic. Mai ales când am văzut videoclipul "Fericirea din ținutul bun al Canaanului," am simțit că propria mea inimă dansa alături de frații și surorile mele, care cântau și dansau. Depresia și durerea din inima mea au dispărut treptat și, în sfârșit, un zâmbet apăru pe fața mea. Am simțit brusc că aceasta era familia pe care mi-o doream, de fapt, cu adevărat și că fericirea adevărată poate fi găsită doar alături de frați și surori. Așadar, m-am alăturat Bisericii lui Dumnezeu Atotputernic și am început să trăiesc o viață bisericească împreună cu frații și surorile mele.

Mai apoi, am citit aceste cuvinte de la Dumnezeu: "Satana profită de tendințele sociale pentru a-l corupe pe om. Aceste tendințe sociale includ multe lucruri. Unii oameni spun: «Este vorba de hainele pe care le purtăm? Este vorba despre cele mai recente mode, cosmetice, coafuri și mâncare de bună calitate?» Este vorba despre aceste lucruri? Acestea fac parte din tendințe, dar nu dorim să vorbim aici despre acestea. Dorim doar să vorbim despre ideile pe care le provoacă oamenilor tendințele sociale, modul în care ele îi determină să se poarte în lume, obiectivele vieții și perspectivele pe care le cauzează în oameni. Acestea sunt foarte importante; ele pot controla și influența starea de spirit a omului. Una după cealaltă, toate aceste tendințe poartă o influență malefică care degenerează continuu omul, determinându-l permanent să-și piardă conștiința, umanitatea și rațiunea și să-și reducă moralitatea și calitatea caracterului lor, din ce în ce mai mult, în măsura în care putem chiar să spunem că majoritatea oamenilor nu au acum nicio integritate, nicio umanitate și nici nu au vreo conștiință și cu atât mai puțin rațiune. [...] Când suflă vântul unei tendințe, probabil doar un număr mic de oameni vor deveni cei care stabilesc tendințele. Ei încep să facă astfel de lucruri, acceptând astfel de idei sau de perspective. Totuși, majoritatea oamenilor, în mijlocul inconștienței lor, vor fi în continuare infectați, asimilați și atrași de acest tip de tendință, până când toți, fără să știe și fără să vrea, o acceptă și sunt toți cufundați în ea și controlați de ea. Pentru om, care nu este sănătos la corp și la minte, care nu știe niciodată ce este adevărul, care nu poate spune diferența dintre lucrurile pozitive și cele negative, aceste tipuri de tendințe, una după cealaltă, îi fac pe toți să accepte, de bunăvoie, aceste tendințe, viziunea de viață și valorile care vin de la Satana. Ei acceptă ceea ce le spune Satana despre modul de abordare a vieții și despre modul de a trăi, pe care Satana «îl revarsă» asupra lor. Ei nu au nici puterea și nici capacitatea, cu atât mai puțin conștiința de a se împotrivi" ("Dumnezeu Însuși, Unicul (VI)" din Cuvântul Se arată în trup). Aceste cuvinte de la Dumnezeu mi-au adus în minte ceea ce îmi spusese soțul meu: "Acest lucru este absolut normal. Mulți oameni de-aici fac asta!" Nu sunt oare gândurile și opiniile soțului meu un exemplu din viața reală a ceea ce este dezvăluit în cuvintele lui Dumnezeu despre modul în care tendințele malefice ale societății îi trag în jos pe oameni și îi distrug încetul cu încetul? Înainte ca soțul meu să plece din țară, el putea avea grijă de familie și avea grijă de mine și de copiii noștri. Cu toate acestea, în cei trei ani scurți de la plecarea lui de acasă pentru a munci, el se aruncase cu capul înainte în urmarea tendințelor malefice ale societății - îi trădase pe oamenii de care era cel mai apropiat. Când gândurile mele s-au îndreptat spre societatea de astăzi, am realizat că multe femei nu cred că a fi amantă este ceva rușinos - în schimb, ele cred că înseamnă că au experiență. Mulți bărbați au fost otrăviți de o gândire malefică, cum ar fi această zicală tradițională chineză: "Steagul roșu de acasă rămâne în vârf, în timp ce steagurile colorate din altă parte flutură în adierea vântului." Idei de acest fel îi determină să aibă aventuri desfrânate. Ei nu consideră o aventură a fi rușinoasă ci, în schimb, o consideră ca fiind ceva cu care să se mândrească. Soțul meu nu voia să divorțeze de mine, dar nici nu voia să o părăsească pe acea femeie. Nu era el oare controlat de acest tip de gândire și perspectivă malefică? Citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am putut, în sfârșit, să înțeleg că, de fapt, toată lumea este o victimă. Toată lumea a fost înșelată de gândirea malefică sădită în noi de Satana. Acesta este singurul motiv pentru care am fost corupți până într-atât încât să nu mai avem principii morale, nici rușine. M-am întrebat: "Ce câștigă oamenii împlinindu-și propriile dorințe egoiste? Pot ei oare să obțină cu adevărat fericirea?" După părerea mea, nu cred că soțul meu și acea femeie erau mai fericiți decât mine și, în plus, acel copil este o victimă nevinovată. Nu este oare suferința pe care a îndurat-o întreaga noastră familie doar rezultatul corupției și răului făcut de Satana? Când mă gândesc la mine, dacă n-ar fi fost mântuirea lui Dumnezeu care s-a pogorât asupra mea, aș fi putrezit și eu pe interior din cauza tendințelor malefice ale societății. M-am gândit că, din moment ce soțul meu a găsit o altă femeie, aș putea face la fel și să caut pe altcineva, deoarece vor fi mulți alți bărbați care mă vor dori. Sunt recunoscătoare că Dumnezeu m-a salvat tocmai când eram pe punctul de a fi înghițită de Satana. Dumnezeu mi-a permis să vin înaintea Lui și să primesc ocrotirea Lui. Altfel, aș fi fost distrusă de către tendințele malefice ale acestei societăți.

Ulterior, am citit aceste cuvinte ale lui Dumnezeu: "Deoarece esența Lui este sfântă, aceasta înseamnă că doar prin Dumnezeu tu poți să umbli pe drumul luminos și drept prin viață; numai prin El poți cunoaște semnificația vieții, doar prin Dumnezeu poți trăi o viață reală, poți poseda și cunoaște adevărul și doar prin El poți obține viață din adevăr. Doar Dumnezeu Însuși te poate ajuta să te ferești de rău și să te izbăvești de răutatea și de controlul Satanei. În afară de Dumnezeu, nimeni și nimic nu te poate mântui din marea suferinței ca să nu mai suferi: acest lucru este determinat de esența Sa. Doar Dumnezeu Însuși te mântuiește atât de altruist, doar El este, în cele din urmă, responsabil pentru viitorul, destinul și viața ta și El rânduiește toate lucrurile pentru tine. Acest lucru este ceva pe care nimic creat sau necreat nu îl poate realiza. Deoarece nimic creat sau necreat nu posedă o esență a lui Dumnezeu, astfel ca aceasta, nicio persoană sau lucru nu are capacitatea de a te mântui sau de a te conduce. Aceasta este importanța esenței lui Dumnezeu pentru om" ("Dumnezeu Însuși, Unicul (VI)" din Cuvântul Se arată în trup). Din cuvintele lui Dumnezeu, am putut simți dragostea și preocuparea Lui pentru omenire și am ajuns să înțeleg că, deși Satana poate folosi toate tipurile de tendințe sociale pentru a ne corupe și a ne face rău, Dumnezeu nu a renunțat niciodată la mântuirea noastră. Dumnezeu ne ocrotește întotdeauna în tăcere, creând tot felul de situații diferite, astfel încât să ne putem întoarce înaintea Lui și să-I acceptăm mântuirea. Privind înapoi la modul în care trăiam în resentimente și suferință, după trădarea soțului meu, am știut că, dacă nu ar fi fost grija și mila lui Dumnezeu, dacă nu aș fi fost mângâiată și încurajată prin cuvintele Lui, astfel încât să pot vedea dincolo de planurile și uneltirile înșelătoare pe care le folosește Satana pentru a corupe oamenii și să văd clar cum ne otrăvesc tendințele malefice ale Satanei, atunci aș fi trăit veșnic în acea stare plină de resentimente și de durere. Niciodată nu aș fi fost în stare să mă eliberez de ea. Chiar m-aș fi distrus în totalitate doar pentru a face ca ura din inima mea să dispară. Prin intermediul acestei trăiri, nu numai că am experimentat dragostea lui Dumnezeu, ci am și ajuns să simt cu adevărat că numai Dumnezeu poate mântui omenirea de corupția și răul provocate de Satana și numai Dumnezeu ne poate conduce pe calea luminii în viață. Slavă lui Dumnezeu Atotputernic pentru că m-a salvat din abisul acesta de durere!

Zilele acestea, acum că am citit mai multe dintre cuvintele lui Dumnezeu, am ajuns să înțeleg un pic din adevăr și pot înțelege multe probleme. Nu-mi mai urăsc soțul sau pe femeia respectivă. Ei sunt liberi să aleagă orice fel de viață doresc să trăiască. De asemenea, pot să fiu calmă și echilibrată cu rudele și cu prietenii. Nu mai dau vina absolut deloc pe familia mea, pentru că toți am fost corupți de Satana și suntem cu toții victimele sale. Acum, particip frecvent la întrunirile cu frații și surorile mele, unde citim cuvintele lui Dumnezeu, avem părtășie și împărtășim experiențele noastre individuale. În fiecare zi culeg roade bogate din cuvintele lui Dumnezeu. Am liniște și bucurie în inima mea, iar viața mea este plină de speranță. Îi mulțumesc lui Dumnezeu Atotputernic pentru că m-a călăuzit pe calea cea dreaptă în viață și că mi-a dat un cămin adevărat. Aici am găsit adevărata fericire și tot ce-mi doresc este să-L urmez pe Dumnezeu pentru totdeauna!

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

S-ar putea să vă placă și: Aceste mărturii creștine vă vor ajuta să simțiți dragostea și mântuirea acordate de Domnul. Vizionați acum.